Pictează-mi cerul în albastru ,
Iar eu îți voi scrie pe el poezii
Despre tărâmul silvestru
Străbătut de râuri limpezii.
Pictează-mi pământul în culorile toamnei,
Iar eu îți voi arăta cărarea pietruită
Ce duce către sufletul colinei
În tonuri ruginii făruită.
Pictează-mi munți înalți și împăduriți,
Iar eu îți voi construi trepte în stânci,
Să poți urca spre vârfuri , de nori acoperiți,
Cu iubire în suflet, de pe cer să îi alungi.
Pictează-mi razele soarelui în galben,
Iar eu îți voi oferi toata căldura,
Să poți înfrunta gerul crâncen
Al iernii ce va urma.
Pictează-mi flori în culori amestecate,
Iar eu din petalele lor îți voi crea
Parfum în tonuri dulci, aromate,
Iz de fericire să poți împrăștia.
Pictează-mi păsări cu aripi întinse
Iar eu îți voi ghida lin, zborul
Către culmile înalte și neatinse
De timpul ce îți va fi viitorul.
Pictează-mi Marea în tonuri azurii,
Iar eu îți voi fi o răcoroasă briză,
Ce te va apăra de căldura verii
Când vei lăsa urme de nisip pe faleză.
Pictează-mi apusul în roșu aprins,
Iar eu mă voi așeza alături de tine
Și-ți voi șopti cu glas răgușit și stins
„Ai încredere și iubește azi mai mult ca mâine”.
Pictează-mi răsăritul, pe cer senin,
Iar eu cu un sărut îți voi mulțumi
Că ai ales să-mi fi parte din destin
Împreună să parcurgem vremuri zbuciumi.
La final, atentă, îți voi picta
Tabloul unei frumoase povești
A cărei temă este iubirea,
Ce-n suflet ai reușit să-mi sădești.
Comentarii
Trimiteți un comentariu